Latina medievală

Manuscris ilustrat cu miniaturi conținând „Cartea Orelor” (rugăciuni în latina medievală).

Termenul de latină medievală desemneză latina așa cum era folosită în Evul Mediu.

Descriere

Latina medievală era forma latinei folosite în Evul Mediu pentru schimburi culturale și ca limbă liturgică în Biserica Catolică, dar și ca limbă științifică, lingua franca, limbă literară, limbă a administrației și a dreptului.

Nu trebuie să se facă nicio confuzie cu latina ecleziastică.

Nu există consens unanim care să delimiteze exact perioada în care latina medievală s-a diferențiat de latina vulgară, dar, în general, se consideră ca fiind latină medievală limba latină scrisă începând de pe la 500 d.Hr. (mulți oameni de știință consideră că începutul acestei limbi ar fi cu o sută de ani mai devreme) și până în pragul Umanismului (jumătatea secolului al XIV-lea), cuprinzând, prin urmare, latina lui Dante, în De Vulgari Eloquentia și De Monarquia, dar excluzând-o pe cea folosită de Petrarca și de Coluccio Salutati.[1]

Lucrări celebre redactate în latina medievală

Galerie de imagini

  • Carmina Cantabrigiensia, Manuscris C, folia 436v, din secolul al XI-lea, păstrat la Biblioteca Universității din Cambridge (din Regatul Unit), Gg. 5. 35.
    Carmina Cantabrigiensia, Manuscris C, folia 436v, din secolul al XI-lea, păstrat la Biblioteca Universității din Cambridge (din Regatul Unit), Gg. 5. 35.
  • Europa în anul 1000
    Europa în anul 1000

Note

  1. ^ Lino Coluccio Salutati (n. Stignano, Buggiano, 1331 – d. Florența, 1406) a fost om politic și de cultură italian, considerat o figură culturală de referință a Renașterii Italiene, la Florența.
  2. ^ Compozitorul german Carl Orff a folosit texte din lucrarea medievală Carmina Burana, în libretul lucrării sale cu același nume, Carmina Burana (cantiones profanæ), realizată în 1937.
  3. ^ În latină : Pange Lingua, iar în română : Cântă, limbă, este un imn religios creștin scris pentru Joia sfântă / Joia Mare, adaptat ca imn liturgic catolic pentru sărbătoarea Preasfântului Sacrament, de către Sfântul Toma d'Aquino.
  4. ^ Etymologiae (sau Origines, abreviere standard Orig.) este o enciclopedie redactată de Sf. Isidor din Sevillia (m. 636) spre sfârșitul vieții sale.
  5. ^ În latină Dies Iræ, iar în română Ziua mâniei. Dies Iræ desemnează o secvență cântată în cursul liturghiei romano-catolice pentru defuncți.
  6. ^ Decretum Gratiani este o operă majoră de Drept canonic, redactată între 1140 și 1150.
  7. ^ Tradusă, pentru prima oară, în limba română de Samuil Micu, sub titlul A Thomii de la Câmp, De Urmarea lui Hristos, patru cărți, și tipărită la Blaj, în 1812.

Izvoare

  • Desiderius Erasmus, De recta Latini Graecique sermonis pronunciatione dialogus, Basel (Frobenius), 1528.

Bibliografie

  • Du Cange et al., Glossaire de latin médiéval en ligne, Glossarium ad scriptores mediæ et infimæ latinitatis Arhivat în , la Wayback Machine., édition de Favre (1883-1887), Ecole des chartes.
  • Albert Blaise, Manuel du latin chrétien, Strasbourg, 1955, 221 p. (rééd., Turnhout, Brépols, 1986 ISBN: 978-2-503-51133-7).
  • Zsigmond Pál Jakó, Scrierea latină în evul mediu, București, 1971.
  • Jan M. Ziolkowski, (1996), Towards a History of Medieval Latin Literature, in Mantello, F.A.C.; Rigg, A. G., Medieval Latin: An Introduction and Bibliographical Guide, pp. 505-536 (pp. 510-511)
  • K. P. Harrington, J. Pucci, and A. G. Elliott, Medieval Latin (2nd ed.), (Univ. Chicago Pres, 1997) ISBN 0-226-31712-9
  • Susana Andea, Glosar de latină medievală a documentelor care ilustrează istoria Transilvaniei: Lit. A - B., Volumul 1, 271 pagini, Editor Presa Univ. Clujeană, 2003; ISBN 9736102262, ISBN 9789736102264
  • (Colectiv), Glosar de latină medievală a documentelor care ilustrează istoria Transilvaniei, Moldovei și Munteniei vol.I: A-C, 694 pagini, Editura Academiei Române, București, 2010, ISBN 978-973-27-1752-3
  • Elena Zgârcibabă–Bogdan, Introducere în filologia romanică Arhivat în , la Wayback Machine., Universitatea de stat « Bogdan Petriceicu Hasdeu » din Cahul, 2010

Legături externe

  • Glossaire de latin médiéval en ligne : Du Cange et alii, Glossarium ad scriptores mediæ et infimæ latinitatis Arhivat în , la Wayback Machine., édition de Favre (1883-1887), École des chartes.

Vezi și


v  d  m
Roma Antică
Listă de articole • Cronologie • Glosar de termeni
Epoci
Întemeiere • Monarhia • Republica • Imperiul (Cronologie) • (Principatul și Dominatul) • Declinul • Prăbușire • Imperiul de Apus / Imperiul de Răsărit
Constituție
Istorie • Constituția (Regatului • Republicii • Imperiului • Imperiului târziu) • Senat • Adunările romane (Curiate • Centuriata • Tribale • Plebei)  • Magistrați
Guvernământ
Curia • Forum • Cursus honorum • Colegialitate • Împărat • Legatus • Dux • Officium • Praefectus • Vicarius • Vigintisexviri • Lictor • Magister militum • Imperator • Princeps senatus • Pontifex Maximus • Augustus • Cezar • Tetrarch • Optimates • Populares • Provincie • SPQR
Magistrați
Obișnuiți: Tribuni • Quaestor • Aedilis • Praetor • Consul • Cenzor • Promagistrat • Guvernator  • Tresviri monetales
Extraordinari: Dictator • Magister Equitum • Decemviri • Consular Tribune • Triumvir • Rex • Interrex
Legislație
Legile celor XII table • Mos maiorum • Cetățenie • Auctoritas • Imperium • Stare legală • Litigiu
Armată
Frontiere • Instituția militară • Structură • Campanii • Controlul politic • Strategie • Tehnologie militară • Frontiere și fortificații (Castra) • Tehnologie • Armată (Legiune) • Tactici de infanterie • Îmbrăcămintea • Echipament personal • Grade • Arme (de asediu) • Flota • Auxiliari • Recompense militare • Hippika gymnasia
Economie
Agricultură • Defrișări • Comerț • Finanțe • Moneda (republicană • imperială) • Atelier monetar
Tehnologie
Abacus • Cifre • Inginerie civilă • Inginerie militară • Tehnologie militară • Apeducte • Poduri • Circus • Beton roman (Opus caementicium) • Forum • Metalurgie • Drumuri • Salubritate • Cloaca maxima • Terme
Cultură
Arhitectură • Artă • Băi romane • Calendar • Haine • Cosmetică • Bucătărie • Coafuri • Igiena • Educație • Literatură • Muzica • Mitologie romană • Religie • Romanizare • Sculptura romană • Sexualitate • Teatru • Vin
Societate
Patricieni • Plebea • Conflictul dintre Plebe și Patricieni • Secessio plebis • Eques • Gens • Comitia Tributa • Nume romane • Femeia • Căsătoria • Locuința • Sclavia • Bagaudae
Limba
(latină)
Alfabetul latin • Istorie • Limbi romanice
Latina veche • Latina clasică • Latina vulgară • Latina târzie • Latina medievală • Latina umanistă • Latina nouă • Latina contemporană • Latina ecleziastică
Scriitori
Apuleius • Caesar • Catullus • Cicero • Ennius • Horațiu • Juvenal • Titus Livius • Lucan • Lucretius • Martial • Ovidius • Petronius • Plautus • Plinius cel Bătrân • Plinius cel Tânăr • Propertius • Quintilian • Salustiu • Seneca • Statius • Suetonius • Tacitus • Terențiu • Tibullus • Varro • Virgiliu • Vitruvius
Liste
Locuțiuni în limba latină • Războaie • Bătălii • Generali • Legiuni • Împărați • Geografi • Instituții • Legi • Consuli (ai Imperiului Roman târziu) • Femei notabile
Localități
Capitale
Vezi și
Portal
Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.
 Acest articol care descrie un subiect despre Evul Mediu este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.