Florența

Florența
Firenze
—  Orașe  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Logo oficial
Prapur
Florența se află în Italia
Florența
Florența
Florența (Italia)
Poziția geografică
Coordonate: 43°47′N 11°15′E ({{PAGENAME}}) / 43.783°N 11.250°E

ȚarăItalia Italia
Regiune Toscana
Provincie Florența

cod ISTAT048017

Guvernare
 - PrimarDario Nardella (Partito Democratico, )

Suprafață[2]
 - Oraș102,41 km²
Altitudine[3]50 m.d.m.

Populație (30 aprilie 2009)[1]
 - Oraș368.362 locuitori
 - Densitate3.596,9 loc./km²

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal50121-50145
Prefix telefonic055

Localități înfrățite
 - 41 orașe înfrățitelistă

Prezență online
Site oficial
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Florența
Poziția localității Florența
Poziția localității Florența
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Centrul Istoric al Florenței
Patrimoniul Mondial UNESCO
Centrul Istoric al Florenței
ȚaraItalia Italia
Unitate administrativăcittà metropolitana di Firenze[*][[città metropolitana di Firenze (Metropolitan municipality of Italy)|​]], Toscana Modificați la Wikidata
TipCultural
Criteriii, ii, iii, iv, vi
Referință174
Regiunea**Europa și America de Nord
Anul1982 (Sesiunea a 6-a)
Centrul Istoric al Florenței se află în Italia
Centrul Istoric al Florenței
Centrul Istoric al Florenței
Centrul Istoric al Florenței (Italia)
Poziția geografică
Coordonate43°46′17″N 11°15′15″E ({{PAGENAME}}) / 43.771388888889°N 11.254166666667°E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Florența (în italiană Firenze) este capitala regiunii italiene Toscana și a provinciei Florența. Este cel mai populat oraș din Toscana, cu o populație de 367.569 de locuitori (1.500.000 în zona metropolitană).[4]

Generalități

Orașul se află pe râul Arno și este cunoscut pentru istoria și importanța sa în Evul Mediu și în Renaștere, în special pentru arta și arhitectura sa. Un centru comercial și economic medieval, fiind unul dintre cele mai bogate orașe ale timpurilor,[5] Florența este considerat locul de naștere al Renașterii italiene; de fapt a fost numită Atena din Evul Mediu.[6] A fost mult timp sub conducerea de facto a Familiei Medici. Din 1865 până în 1870 orașul a fost de asemenea capitala Regatului Italiei.

Centrul istoric al Florenței atrage anual milioane de turiști și a fost declarat de UNESCO Patrimoniu mondial în 1982. Florența este unul din cele mai frumoase orașe din lume, cu o istorie și cultură remarcabilă. Centrul istoric din Florența este alcătuit din numeroase piețe elegante, palate renascentiste, academii, parcuri, grădini, biserici, mănăstiri, muzee, galerii de artă și ateliere. Orașul este una din cele mai căutate destinații turistice din lume.

Orașul oferă o gamă largă de colecții de artă, în special cele găzduite de Palazzo Pitti și de la Galeria Uffizi, (care primește aproximativ 1,6 milioane de turiști pe an).[7] Florența este probabil ultimul oraș conservat al Renașterii din lume[8] și este considerat de mulți ca fiind capitala italiană a artei. Acesta a fost locul de naștere sau de domiciliu a numeroase personalități istorice marcante, cum ar fi: Dante, Boccaccio, Leonardo da Vinci, Amerigo Vespucci, Botticelli, Niccolò Machiavelli, Brunelleschi, Michelangelo, Donatello, Galileo Galilei, Catherine de' Medici, Antonio Meucci, Guccio Gucci, Salvatore Ferragamo, Roberto Cavalli, Florence Nightingale și Emilio Pucci.

Istoric

Florența are o istorie lungă și plină de evenimente, fiind un oraș roman, apoi capitala Republicii Florentine și leagănul Renașterii italiene. Florența a fost unul din cele mai importante orașe din Europa și din lume pentru aproximativ 250 de ani - de la 1300 la 1500.[9]

Influența Florenței în domeniile artei și culturii era așa de puternică încât dialectul vorbit în secolul al XIV-lea a fost și este baza limbii italiene literare. Aproape toți scriitorii și poeții din literatura italiană sunt oarecum legați de Florența, acest lucru ducând în cele din urmă la adoptarea dialectului florentin mai presus de toate dialectele locale, ca limbă literară.[10]

Florinul de aur, moneda Florenței, a fost motorul care a scos Europa din evul mediu. Florența a finanțat dezvoltarea industriei în toată Europa - din Marea Britanie la Bruges, de la Lyon până în Ungaria. Republica Florentină i-a finanțat pe regii englezi în timpul Războiului de o sută de ani. Florența a finanțat de asemenea papalitatea, inclusiv construcția Avignon și reconstrucția Romei, când papalitatea s-a întors din Exilul de la Avignon.

Florența a fost casa familiei Medici, una dintre cele mai importante familii de nobili din istorie. Lorenzo de' Medici a fost considerat un geniu politic și cultural din Italia în secolul al XV-lea. Doi membri ai familiei, au fost papi: Leo X și Clement VII la începutul secolului al XVI-lea. Catherine de Medici s-a căsătorit cu regele Henric al II-lea al Franței și, după moartea sa în 1559, a domnit ca regent în Franța. Medici au condus Marele Ducat al Toscanei, începând cu Cosimo I de Medici, în 1569, până la moartea lui Gian Gastone de'Medici, în 1737.

Demografie

Florența - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Lăcașuri de cult

Palate ale Renașterii

Obiective turistice

Domul Santa Maria del Fiore, campanila și baptisteriul San Giovanni, Biblioteca "Laurenziana" a lui Michelangelo; Ponte Vecchio; Universitatea (1321), Academia de Artă, Galeria Uffizi, Palazzo Pitti, Muzeul Național Bargello, Muzeul de Arheologie; Biblioteca Nazionale Centrale di Firenze⁠(de)[traduceți], cea mai mare bibliotecă din Italia; Centrul de Circulație; Palatul Gondi; Palatul Medici; Biserica Santa Maria Novella; Biserica Santa Trinità; Bazilica Santa Croce; Biserica San Lorenzo; Piazzale Michelangelo, unde se află replica în bronz a statuii lui David etc.

„Coridorul Vasari” („Il Corridoio vasariano”)

Un coridor secret (asemănător "Pasajului Borgo" din Vatican) se găsește la Florența. La cererea ducelui Cosimo I de Medici, Giorgio Vasari a construit în 1565 "Il Corridoio vasariano", o pasarelă secretă, care unea Palazzo Vecchio (reședința oficială) cu Palazzo Pitti, parcurgând Muzeul Uffizi și traversând apoi fluviul Arno peste Ponte Vecchio. Coridorul a servit ca posibilitate de refugiu pentru familia ducală, în caz de necesitate.

Economie

Principalele ramuri industriale ale Florenței sunt industria textilă, marochinăria și prelucrarea metalelor prețioase.

Turismul este bine dezvoltat.

Transporturi

În anul 1992 a fost dată în folosință Calea ferată de mare viteză Florența-Roma⁠(en)[traduceți], parte a proiectului căilor ferate de mare viteză din Italia. Principala stație feroviară a orașului este Gara Firenze Santa Maria Novella⁠(en)[traduceți].

Personalități

Note

  1. ^ ‘City’ population (i.e., that of the comune or municipality) from demographic balance: January–April 2009[nefuncțională], ISTAT.
  2. ^ Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011 (în italiană), Istituto Nazionale di Statistica, accesat în  
  3. ^ https://www.tuttitalia.it/toscana/77-firenze/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Bilancio demografico anno 2008, dati ISTAT
  5. ^ „Economy of Renaissance Florence, Richard A. Goldthwaite, Book – Barnes & Noble”. Search.barnesandnoble.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Profs. Spencer Baynes, L.L.D., and W. Robertson Smith, L.L.D., Encyclopaedia Britannica. Akron, Ohio: The Werner Company, 1907: p.675
  7. ^ „Contact Support”. Itvnews.tv. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Miner, Jennifer (). „Florence Art Tours, Florence Museums, Florence Architecture”. Travelguide.affordabletours.com. Accesat în . 
  9. ^ Britannica Concise Encyclopedia. „Florence (Italy) – Britannica Online Encyclopedia”. Britannica.com. Accesat în . 
  10. ^ „History of the Italian Language”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

  • Materiale media legate de Florența la Wikimedia Commons
  • Ghid de Turism la Florența
  • Florence Photos Arhivat în , la Wayback Machine. (English)
  • Florenta - eterna Renaștere Arhivat în , la Wayback Machine., 6 ianuarie 2011, Revista Magazin
  • Florenta - Acolo toamna vine degeaba, 8 octombrie 2006, Cornelia Preda, Jurnalul Național

Imagini

  • Florența: Călătorie virtuală în orașul Renașterii (Engleză/Italiană)
  • Fotografii ale palatelor Renașterii
  • Panorama of Florence by satellite Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Photo Gallery of Florence

Vezi și

Galerie de imagini

  • Fațada Catedralei Santa Maria del Fiore (Il Duomo)
    Fațada Catedralei Santa Maria del Fiore (Il Duomo)
  • Catedrala Santa Maria del Fiore şi turnul Campanile
    Catedrala Santa Maria del Fiore şi turnul Campanile
  • Panorama
    Panorama
  • Panorama Florenţei
    Panorama Florenţei

Baptisteriul San Giovanni - Poarta Paradisului

Schema basoreliefurilor: 1. Adam și Eva 2. Cain și Abel 3. Noe 4. Abraham și Isaac 5. Jacob și Esau 6. Iosif și Beniamin 7. Moise 8. Iosua 9. David și Goliat 10. Solomon și Regina din Saba.

  • Schema celor 10 casete
    Schema celor 10 casete
  • Poarta Paradisului cu 10 casete din bronz aurit (Lorenzo Ghiberti, sec.15)
    Poarta Paradisului cu 10 casete din bronz aurit (Lorenzo Ghiberti, sec.15)
  • Adam şi Eva
    Adam şi Eva
  • Cain şi Abel
    Cain şi Abel
  • Noe
    Noe
  • Abraham şi Isaac
    Abraham şi Isaac
  • Jacob şi Esau
    Jacob şi Esau
  • Iosif şi Beniamin
    Iosif şi Beniamin
  • Moise
    Moise
  • Iosua
    Iosua
  • David şi Goliat
    David şi Goliat
  • Solomon şi Regina din Saba
    Solomon şi Regina din Saba


v  d  m
Capitalele Regiunilor Italiei


v  d  m
Toscana · Comune din Provincia Florența
v  d  m
Capitalele Europene ale Culturii

1985 Atena · 1986 Florența · 1987 Amsterdam · 1988 Berlin · 1989 Paris · 1990 Glasgow · 1991 Dublin · 1992 Madrid · 1993 Anvers · 1994 Lisabona · 1995 Luxemburg · 1996 Copenhaga · 1997 Salonic · 1998 Stockholm · 1999 Weimar · 2000 Avignon · Bergen · Bologna · Bruxelles · Cracovia · Helsinki · Praga · Reykjavík · Santiago de Compostela · 2001 Porto · Rotterdam · 2002 Bruges · Salamanca · 2003 Graz · 2004 Genova · Lille · 2005 Cork · 2006 Patras · 2007 Luxemburg · Sibiu · 2008 Liverpool · Stavanger · 2009 Linz · Vilnius · 2010 Essen · Istanbul · Pécs · 2011 Tallinn · Turku · 2012 Guimarães · Maribor · 2013 Košice · Marsilia · 2014 Riga · Umeå · 2015 Mons · Plzeň · 2016 San Sebastián · Wrocław · 2017 Aarhus · Paphos · 2018 Leeuwarden · Valletta · 2019 Matera · Plovdiv · 2020/2021 Galway · Rijeka · 2022 Novi Sad · Esch-sur-Alzette · Kaunas · 2023 Timișoara · Eleusina · Veszprém · 2024  Tartu · Bad Ischl · Bodø · 2025  Gorizia · Chemnitz · 2026  Oulu · Trenčín

Control de autoritate