Valea Viilor, Sibiu
| Valea Viilor | |
| Vorumloc | |
| — sat și reședință de comună — | |
 | |
  Valea Viilor Valea Viilor (România) | |
 Valea Viilor Valea Viilor (Județul Sibiu) | |
| Coordonate: 46°4′54″N 24°16′43″E ({{PAGENAME}}) / 46.08167°N 24.27861°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Sibiu |
| Comună |  Valea Viilor |
| SIRUTA | 145970 |
| Atestare | 1263[1] |
| Suprafață | |
| - Total | 44,16 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.393 locuitori |
| - Densitate | 46 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 557290 |
| Prefix telefonic | +40 x69 [2] |
| Prezență online | |
| Website | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Valea Viilor este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este denumită colocvial Vorumloc sau Vorumbloc, iar în maghiară Nagybaromlak, colocvial Baromlaka, în trad. „Târgul Vitelor”, în dialectul săsesc Wormloch, Vurmliχ, în germană Wurmloch. Biserica fortificată din secolul al XIV-lea, inițial cu hramul Sfântul Petru, se află din anul 1999 pe lista monumentelor UNESCO.
Așezare
Localitatea Valea Viilor este situată în nordul județului Sibiu, la o distanță de 14 km. de orașul Mediaș, pe drumul județean 142G Motiș - Valea Viilor - DN14.
Localitatea este așezată într-o cunoscută zonă viticolă.
Istoric
Săpăturile arheologice aduc dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe teritoriul satului s-au descoperit o secure de piatră din neolitic și o brățară de bronz de la începutul epocii fierului. În anul 1875, pe locul numit "Hall", s-au descoperit două vase de lut și un topor de bronz cu gaură de fixare în coadă, datate în epoca bronzului. În hotarul satului, în partea sud-vestică s-au descoperit blocuri de piatră fasonată și urme ale unui strat de cultură provincial roman.
Localitatea apare menționată pentru prima oară în istorie în anul 1263 ca posessio Barwmlak.[3] În 1305, după moartea comitelui Apafi, proprietarul comunei, fiii săi Gregor și Iacob și-au împărțit mai multe posesiuni, între care și terra Baromlak.[4] În anul 1357 Gebhard din Vorumloc a fost conducătorul preoților reclamanți din decanatul Șeica împotriva episcopului de Alba Iulia, în chesiunea zeciuielii.[5] În anul 1411 abatele de la Cluj-Mănăștur a reclamat localitatea Vorumloc, pe care o considera posesiune a sa.[6]
Din 1999 întregul sit face parte din lista monumentelor protejate de UNESCO.
Biserica
Se pare că pe locul actualei biserici fortificate existase o mai veche biserică romanică, ale cărei urme au putut fi observate sub podeaua sacristiei. În cursul secolului al XIV-lea au fost începute lucrările la biserica dedicată Sfântului Petru, în stil gotic. La începutul secolului al XVI-lea, biserica a suferit unele modificări fiind fortificată.
Alături de actuala biserică exista o capelă dedicată Sf. Cyriacus (Chiriac sau Țiriac),[7] atestată în anul 1446.[8]
Fortificația
Biserica este înconjurată de o singură incintă ovală, în care se intra printr-un gang boltit situat în partea de vest, care putea fi închis cu o hersă. Se mai păstrează trei bastioane pe flancuri, în cele patru puncte cardinale. Zidurile ajung la 6-7 metri înălțime și au metereze și guri de aruncare sprijinite pe console.
Varia
Unul din personajele romanului Atemschaukel, pentru care Herta Müller a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2009, este Sarah Kaunz, săsoaică din Wurmloch, deportată în Uniunea Sovietică împreună cu "cealaltă Sarah" - Sarah Wandschneider, din Kastenholz (Cașolț).[9]
Economie
Economia acestei localități este bazată pe: activități în domeniul construcțiilor și a materialelor de construcții, industria de prelucrare primară a lemnului, producția de piese auto, morărit și panificație, comerț, servicii și turism. Activitatea principală este însă una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.
Monumente
Biserica fortificată săsească
- Biserica Evanghelică, construcție din sec. XIV-XVI
- Biserica Ortodoxă cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril"
- Casa Memorială Marțian Negrea
- Bustul lui Marțian Negrea, dezvelit în anul 2003[10]
- Monumentul Eroilor Sași din Primul Război Mondial
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasat pe str. Principală nr. 200 și a fost dezvelit în anul 1950, în memoria eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial. Monumentul are formă de piramidă, cu o bază de 2 / 1,5 m, fiind realizat din beton mozaicat, iar împrejmuirea este făcută cu un gard din oțel beton. Pe frontispiciu este un înscris memorial.
Personalități
- Marțian Negrea (1893 - 1973), compozitor.
Bibliografie
- Valea Viilor, Motiș – monografie, Jampa Elena, Tipografia CRISSERV, Mediaș, 2006.
- Istoria Protopopiatui Greco-Catolic Mediaș, prin protopopi, V. Stoian, V. Mărculeț, I. Mărculeț, ISBN 973-0-02618-X, București, 2002.
- Județul Sibiu, Monografie, I. Moise. Ed. Sport Turism București 1981
- Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) din regiunea Mediașului. 1700-2005, V. Mărculeț, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Edit. Protopopiatul Român Unit cu Roma (Greco-Catolic), Mediaș, București, 2005.
- Districtul Protopopesc Greco-Catolic Mediaș. Enciclopedie Istorică și geografică, V. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, I. Mărculeț, Edit. Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2011.
- Repertoriul Arheologic al județului Sibiu, Sabin A. Luca, Z. Karl, A. Georgescu. ISBN 973-590-856-5
- Județul Sibiu, N. Caloianu, Ghe. Dragu, L. Badea. Ed. Academiei RSR București 1976
- Biserici Fortificate din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
Note
- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2008” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-säschsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Bd. I, Heidelberg 2002, pag. 823.
- ^ Franz Zimmermann, Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. I (1191-1342), Hermannstadt [Sibiu], 1892, nr. 230.
- ^ Franz Zimmermann, Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. II, Hermannstadt [Sibiu], 1897, nr. 146.
- ^ Franz Zimmermann, Carl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, vol. III, Hermannstadt [Sibiu], 1897, nr. 513.
- ^ Unul din cei Paisprezece ajutători.
- ^ Hermann Fabini, Atlas der siebenbürgisch-säschsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Bd. I, Heidelberg 2002, pag. 826.
- ^ Herta Müller, Atemschaukel, München 2009, pag. 43 și urm.
- ^ Bustul lui Marțian Negrea a fost dezvelit în Valea Viilor[nefuncțională]
Vezi și
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Valea Viilor
- ro Galerie foto si informatii despre bisericile fortificate din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Informații și fotografii
- ro Biserici fortificate din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Județul Sibiu: Valea Viilor - 700 de ani de atestare documentară (1305-2005), 26 august 2005, Amos News
- en Fortified churches from Transylvania Arhivat în , la Wayback Machine.
- de Kirchenburgen in Siebenbürgen Arhivat în , la Wayback Machine.
- hu Erdélyi erődtemplomok Arhivat în , la Wayback Machine.
- Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
Galerie de imagini
-
1826 - Danga pentru vitele din Vorumloc -
Vedere din turnul bisericii fortificate -
Vedere din turnul bisericii fortificate -
-
Biserica română unită (greco-catolică)
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||
