Teorema Gauss–Bonnet

Teorema Gauss–Bonnet, sau formula Gauss–Bonnet, este o teoremă importantă din domeniul suprafețelor, care face evidentă legătura dintre geometrie și topologie.

Forma locală

Fie (U, h) o parametrizare semigeodezică, cu U homeomorfă cu un disc plan deschis, compatibilă cu orientarea suprafeței orientate S. Fie R h ( U ) {\displaystyle R\subset h(U)\!} o regiune simplă și γ : [ 0 , l ] S {\displaystyle \gamma :[0,l]\rightarrow S\!} parametrizată canonic, pozitiv orientată astfel încât R = I m γ . {\displaystyle \partial R=Im\gamma .\!}

Fie γ ( s i ) {\displaystyle \gamma (s_{i})\!} vârfurile lui γ , θ i {\displaystyle \gamma ,\theta _{i}\!} unghiurile exterioare corespunzătoare, i = 0 , k + 1 ¯ . {\displaystyle i={\overline {0,k+1}}.\!}

Atunci are loc formula:

i = 0 k s i s i + 1 k g ( s ) + R K d s + i = 0 k θ i = 2 π {\displaystyle \sum _{i=0}^{k}\int _{s_{i}}^{s_{i+1}}k_{g}(s)+\int \int _{R}K\;ds+\sum _{i=0}^{k}\theta _{i}=2\pi \!}

unde k g {\displaystyle k_{g}\!} este curbura geodezică a arcelor diferențiale ale lui γ , {\displaystyle \gamma ,\!} K este curbura gaussiană și d σ {\displaystyle d\sigma \!} este elementul de suprafață.

Demonstrație

Fie X = γ ( s ) {\displaystyle X=\gamma '(s)\!} (pe porțiunile diferențiale ale curbei). Avem:

[ X d s ] = [ γ ( s ) d s ] = k g ( s ) . {\displaystyle {\bigg [}{\frac {\nabla X}{d{\mathit {s}}}}{\bigg ]}={\bigg [}{\frac {\nabla \gamma '(s)}{d{\mathit {s}}}}{\bigg ]}=k_{g}(s).\!}

Utilizăm următoarele leme:

Lema 1

[ Y d t ] [ X d t ] = d φ d t {\displaystyle {\bigg [}{\frac {\nabla Y}{dt}}{\bigg ]}-{\bigg [}{\frac {\nabla X}{dt}}{\bigg ]}={\frac {d\varphi }{dt}}\!}

Lema 2

Fie (U, h) o parametrizare ortogonală, X un câmp unitar pe γ {\displaystyle \gamma \!} și φ {\displaystyle \varphi \!} unghiul dintre h 1 {\displaystyle h_{1}\!} și X. Atunci:

[ X d t ] = 1 2 g 11 g 22 { g 22 u 1 d u 2 d t g 11 u 2 d u 1 d t } + d φ d t {\displaystyle {\bigg [}{\frac {\nabla X}{d{\mathit {t}}}}{\bigg ]}={\frac {1}{2{\sqrt {g_{11}g_{22}}}}}{\bigg \{}{\frac {\partial g_{22}}{\partial u^{1}}}{\frac {du^{2}}{dt}}-{\frac {\partial g_{11}}{\partial u^{2}}}{\frac {du^{1}}{dt}}{\bigg \}}+{\frac {d\varphi }{dt}}\!}

Demonstrația lemei.

Normăm câmpurile h 1 {\displaystyle h_{1}\!} și h 2 {\displaystyle h_{2}\!} :

e 1 = h 1 g 11 , e 2 = h 1 g 22 . {\displaystyle e_{1}={\frac {h_{1}}{\sqrt {g_{11}}}},\;e_{2}={\frac {h_{1}}{\sqrt {g_{22}}}}.\!}

Atunci e 1 × e 2 = N {\displaystyle e_{1}\times e_{2}=N\!} și, conform lemei 1,

[ X d t ] = [ e 1 d t ] + d φ d t {\displaystyle {\bigg [}{\frac {\nabla X}{dt}}{\bigg ]}={\bigg [}{\frac {\nabla e_{1}}{dt}}{\bigg ]}+{\frac {d\varphi }{dt}}\!}

Legături externe

Portal icon Portal Matematică
  • en Wolfram MathWorld
  • en Maths.Manchester.ac.uk[nefuncțională]


 Acest articol referitor la geometrie este deocamdată un ciot. Puteți ajuta wikipedia prin completarea sa!