Râul Suceava

Râul Suceava
—  Codul râului: XII.1.17  —

Râul Suceava văzut de pe Podul rutier din Ițcani - în amonte
Date geografice
Bazin hidrograficBazinul Dunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreMasivul Lucina, Obcina Mestecăniș
EmisarSiret
Punct de vărsareLiteni
Date hidrologice
Bazin de recepție2625 km²
Lungimea cursului de apă173 km
Debit mediu20,2 m³/s
Debit maxim înregistrat1700 m³/s
Debit minim înregistrat0.94 m³/s
Date generale
Țări traversateUcraina
Județul Suceava, România
Afluenți de stângaAluniș, Cobilioara, Garbanevski, Russkaia, Ulma, Sadău, Falcău, , Ziminel, Baimac, Caraula, Șicova, Bilca Mare, Petrimiasa, Târnauca, Climăuți, Ruda, Horait, Hatnuța, Pătrăuțeanca, Mitoc,Podul Vătafului, Plopeni, Salcea, Bogdana, Pârâul Morii
Afluenți de dreaptaIzvor, Pogonișoara, Nisipitu, Brodina, Pârâul Ascuns, Ascuncelul, Boul, Putna, Remezeu, Voitinel, Pozen, Sucevița, Solca, Soloneț, Ilișești, Sălișta, Șcheia, Râul Târgului, Cânepiștea, Racova, Udești
Principalele localități traversateIzvoarele Sucevei, Șipotele Sucevei, Seletin, Rusca, Ulma, Paltin, Sadău, Brodina, Straja, Vicovu de Sus, Vicovu de Jos, Bilca, Frătăuții Noi, Dornești, Satu Mare, Suceava, Verești
PoduriBrodina, Falcău, Laura, Bivolărie, Vicovu de Sus, Bilca, Frătăuți, Dornești, Milișăuți, Suceava, Verești,
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Râul Suceava (în ucraineană Сучава) este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României, fiind afluent de dreapta al râului Siret.

Geografie

Râul Suceava izvorăște din Masivul Lucina al Obcinei Mestecăniș din Carpații Orientali (din regiunea istorică Bucovina, aflată în nord-estul României), în apropiere de frontiera cu Ucraina. În cursul său superior, râul marchează pe o porțiune de 6 km frontiera româno-ucraineană.

El curge pe o lungime de 170 km, bazinul său hidrografic ocupând 26 % din suprafața județului Suceava și are o direcție generală de curgere NV-SE. Traversează Carpații Orientali și Subcarpații Bucovinei, având o cădere importantă în zona de munte, peste 4 m/km și sub 3 m/km în zona de podiș.

Odată cu ieșirea din munți, cursul Sucevei se împarte pe anumite porțiuni în brațe, care în unele locuri se unesc, iar în altele se ramifică și se depărtează formând o luncă întinsă, îndeosebi în depresiunea Rădăuți[1]. Râul Suceava curge prin orașul Suceava, aici efectuându-se lucrări de îndiguire pentru a se înlătura pericolul de inundații.

Suceava se varsă în râul Siret în apropiere de orașul Liteni, la o distanță de 21 km sud-est de municipiul Suceava.

Poduri

În anul 1792, autoritățile imperiale austriece au construit un pod din lemn pe piloni de piatră pentru a lega orașul Suceava de localitatea de frontieră, Ițcani. Podul era acoperit, fiind singurul de acest fel din Bucovina. Monografia orașului Suceava publicată de Animpodist Dașchevici în anul 1899 și tipărită la Tipografia lui Hermann Beiner ne oferă o descriere a podului. „Podul avea ferești și lungime de 300 de pași, el era construit în mod artificial mai tot din lemn de stejar și fu aședat pe columne tari de peatră. Spre apĕrarea podului erau construcțiuni, de care se frângea gheața. Astfeliu se putea crede că podul va pute resista prin multe secule tuturor evenementelor, însă marele puvoiu din a. 1893 l’a rupt într’a 7. Iuniu la 3 ore după miedul nopții”[2]. Această știre este confirmată și de Czernowitzer Zeitung, în numărul său din 9 iunie 1893.

Podul s-a prăbușit în noaptea de 7/8 iunie 1893, în urma unor inundații devastatoare. În prezent, din construcția podului pot fi văzute doar resturile unui pilon de piatră aflate pe malul stâng al râului. Pilonul de pe malul drept al râului s-a prăbușit în apă împreună cu o bucată de mal în anii '80 ai secolului al XX-lea.

Până la Unirea Bucovinei cu România din 1918, porțiunea râului cuprinsă între confluența cu râul Mitoc și confluența cu râul Racova a reprezentat frontiera dintre Austro-Ungaria și Regatul României.[3]

Fotogalerie

  • Râul Suceava văzut de pe podul rutier din Ițcani - în amonte
    Râul Suceava văzut de pe podul rutier din Ițcani - în amonte
  • Râul Suceava văzut de pe podul rutier din Ițcani - în aval. În depărtare se observă podul feroviar din Ițcani.
    Râul Suceava văzut de pe podul rutier din Ițcani - în aval. În depărtare se observă podul feroviar din Ițcani.
  • Podul rutier din Ițcani
    Podul rutier din Ițcani
  • Podul feroviar din Ițcani de peste râul Suceava. În partea dreaptă, în depărtare, se observă Turnul IFA.
    Podul feroviar din Ițcani de peste râul Suceava. În partea dreaptă, în depărtare, se observă Turnul IFA.
  • Râul Suceava văzut de pe podul rutier din Burdujeni - în amonte. În depărtare se observă Turnul de parașutism din Suceava.
    Râul Suceava văzut de pe podul rutier din Burdujeni - în amonte. În depărtare se observă Turnul de parașutism din Suceava.
  • Râul Suceava văzut de pe podul rutier din Burdujeni - în amonte.
    Râul Suceava văzut de pe podul rutier din Burdujeni - în amonte.
  • Râul Suceava văzut de pe podul rutier din Burdujeni - în amonte.
    Râul Suceava văzut de pe podul rutier din Burdujeni - în amonte.
  • Râul Suceava văzut din apropiere de Bazarul din Suceava.
    Râul Suceava văzut din apropiere de Bazarul din Suceava.
  • Resturi din pilonul podului acoperit, aflate pe malul stâng al râului Suceava. În spate este clădirea Fabricii de încălțăminte „Străduința”. Pilonul care se află pe partea opusă s-a prăbuşit în apă cu o bucată din mal în anii '80 ai secolului al XX-lea.
    Resturi din pilonul podului acoperit, aflate pe malul stâng al râului Suceava. În spate este clădirea Fabricii de încălțăminte „Străduința”. Pilonul care se află pe partea opusă s-a prăbuşit în apă cu o bucată din mal în anii '80 ai secolului al XX-lea.
  • Pe malul drept al râului se află o construcție ce a servit până la sfârșitul anilor '70 ai secolului al XX-lea ca popicărie. Din dreptul ei pornea pista în paralel cu curgerea apei. Dintre construcțiile care se văd la orizont, menționăm Turnul IFA şi Turnul de parașutism din Suceava.
    Pe malul drept al râului se află o construcție ce a servit până la sfârșitul anilor '70 ai secolului al XX-lea ca popicărie. Din dreptul ei pornea pista în paralel cu curgerea apei. Dintre construcțiile care se văd la orizont, menționăm Turnul IFA şi Turnul de parașutism din Suceava.

Note

  1. ^ Mihai Iacobescu (coord.) - Suceava. Ghid turistic al județului (Ed. Sport-Turism, București, 1979), p. 21
  2. ^ Angela Furtună, 1 decembrie 2007 - 1 Decembrie la Suceava, în pământul țării mele (articol publicat în "Monitorul de Suceava")[nefuncțională]
  3. ^ hu 1888. évi XIV. törvénycikk az osztrák-magyar Monarchiának Romániával, a Monarchia két állama és Románia közt fenforgott határvillongások kiegyenlitése végett, a határvonal ujabb megállapitása és azzal kapcsolatos kérdések szabályozása tárgyában kötött, s Bukarestben 1887. évi deczember 7-én november 25-én aláirt nemzetközi egyezmény beczikkelyezéséről, net.jogtar.hu, accesat la 28 noiembbrie 2021

Bibliografie

  • Administrația Națională Apele Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971

Legături externe

  • ro BAZINUL RÂULUI SUCEAVA PE TERITORIUL ROMÂNIEI – VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC, Prof. CONSTANTIN COCERHAN, TEZĂ DE DOCTORAT, UNIVERSITATEA BUCUREȘTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE ȘCOALA DOCTORALĂ „Simion Mehedinți” Natura și dezvoltarea durabilă, BUCUREȘTI, 2012
  • ro Administrația Națională "Apele Române"
  • en Ovidiu Gabor - Economic Mechanism in Water Management Arhivat în , la Wayback Machine.
  • ro ICPA - Comune vulnerabile - județul Suceava Arhivat în , la Wayback Machine.
  • ro Trasee turistice - Județul Suceava
  • ro Harta județului Suceava
  • ro Harta Obcinilor Bucovinene
Control de autoritate