Organizarea administrativă a Mexicului

Statele Unite Mexicane (spaniolă :Estados Unidos Mexicanos) sunt o republică federală alcătuită din punct de vedere administrativ din 32 de entități federale (spaniolă :entidades federativas), 31 de state și un district federal.

Conform Constituției din 1917, statele federației sunt libere și suverane.[1] Fiecare stat are propriul congres și constituție, iar Districtul Federal are o autonomie limitată, având un Congres local și un guvern. Teritoriul Districtul Federal, cunoscut și ca Ciudad de México, servește drept capitală națională.

Entități federale

Entități federale ale Mexicului

Districtul Federal

Entitate Nume oficial Drapel Suprafață Populație (2010)[2] Data înființării
Ciudad de México Distrito Federal 0 1.485 km2 08.720.916 1819121418-11-1819[3]

State

Statele Mexicului
Stat Nume oficial

Estado Libre y Soberano de

Drapel Capitala Cel mai mare oraș Suprafață[4] Populație (2010)[2] Ordine primirii
în Federație 		Data primirii
în Federație
Aguascalientes Aguascalientes Aguascalientes Aguascalientes 0056185.618 km2 011849961.184.996 24&&&&&&&&&&&&&&24.&&&&&024 181912141857-02-05[5]
Baja California Baja California Mexicali Tijuana 07144671.446 km2 031550703.155.070 29&&&&&&&&&&&&&&29.&&&&&029 181912141952-01-16[6]
Baja California Sur Baja California Sur La Paz La Paz 07392273.922 km2 00637026637.026 31&&&&&&&&&&&&&&31.&&&&&031 181912141974-10-08[7]
Campeche Campeche San Francisco de Campeche San Francisco de Campeche 05792457.924 km2 00822441822.441 25&&&&&&&&&&&&&&25.&&&&&025 181912141863-04-29[8]
Chiapas Chiapas Tuxtla Gutiérrez Tuxtla Gutiérrez 07328973.289 km2 047965804.796.580 19&&&&&&&&&&&&&&19.&&&&&019 181912141824-09-14[9]
Chihuahua Chihuahua Chihuahua Ciudad Juárez 247455247.455 km2 034064653,406,465 18&&&&&&&&&&&&&&18.&&&&&018 181912141824-07-06[9]
Coahuila1 4 Coahuila de Zaragoza Saltillo Torreón 151563151.563 km2 027483912,748,391 16&&&&&&&&&&&&&&16.&&&&&016 181912141824-05-07[9]
Colima6 Colima Colima Manzanillo 0056255.625 km2 00650,555 650,555 23&&&&&&&&&&&&&&23.&&&&&023 185612091856-09-12[10][11]
Durango Durango Victoria de Durango Victoria de Durango 123451123.451 km2 016329341,632,934 17&&&&&&&&&&&&&&17.&&&&&017 181912141824-05-22[9]
Guanajuato Guanajuato Guanajuato León 03060830.608 km2 054863725,486,372 02&&&&&&&&&&&&&&&2.&&&&&02 181912141823-12-20[9]
Guerrero Guerrero Chilpancingo de los Bravo Acapulco 06362163.621 km2 033887683,388,768 21&&&&&&&&&&&&&&21.&&&&&021 181912141849-10-27[12]
Hidalgo Hidalgo Pachuca Pachuca 02084620.846 km2 026650182,665,018 26&&&&&&&&&&&&&&26.&&&&&026 181912141869-01-16[13]
Jalisco Jalisco Guadalajara Guadalajara 07859978.599 km2 073506827,350,682 09&&&&&&&&&&&&&&&9.&&&&&09 181912141823-12-23[9]
México México Toluca de Lerdo Ecatepec de Morelos 02235722.357 km2 1517586215,175,862 01&&&&&&&&&&&&&&&1.&&&&&01 181912141823-12-20[9]
Michoacán Michoacán de Ocampo Morelia Morelia 05864358.643 km2 043510374,351,037 05&&&&&&&&&&&&&&&5.&&&&&05 181912141823-12-22[9]
Morelos Morelos Cuernavaca Cuernavaca 0048934.893 km2 017772271,777,227 27&&&&&&&&&&&&&&27.&&&&&027 181912141869-04-17[14]
Nayarit Nayarit Tepic Tepic 02781527.815 km2 010849791,084,979 28&&&&&&&&&&&&&&28.&&&&&028 181912141917-01-26[15]
Nuevo León4 Nuevo León Monterrey Monterrey 06422064.220 km2 046534584,653,458 15&&&&&&&&&&&&&&15.&&&&&015 181912141824-05-07[9]
Oaxaca Oaxaca Oaxaca de Juárez Oaxaca de Juárez 09379393.793 km2 038019623,801,962 03&&&&&&&&&&&&&&&3.&&&&&03 181912141823-12-21[9]
Puebla Puebla Puebla de Zaragoza Puebla de Zaragoza 03429034.290 km2 057798295,779,829 04&&&&&&&&&&&&&&&4.&&&&&04 181912141823-12-21[9]
Querétaro Querétaro de Arteaga Santiago de Querétaro Santiago de Querétaro 01168411.684 km2 018279371,827,937 11&&&&&&&&&&&&&&11.&&&&&011 181912141823-12-23[9]
Quintana Roo Quintana Roo Chetumal Cancún 04236142.361 km2 013255781,325,578 30&&&&&&&&&&&&&&30.&&&&&030 181912141974-10-08[16]
San Luis Potosí San Luis Potosí San Luis Potosí San Luis Potosí 06098360.983 km2 025855182,585,518 06&&&&&&&&&&&&&&&6.&&&&&06 181912141823-12-22[9]
Sinaloa Sinaloa Culiacán Culiacán 05737757.377 km2 027677612,767,761 20&&&&&&&&&&&&&&20.&&&&&020 181912141830-10-14[17]
Sonora2 Sonora Hermosillo Hermosillo 179503179.503 km2 026624802,662,480 12&&&&&&&&&&&&&&12.&&&&&012 181912141824-01-10[9]
Tabasco5 Tabasco Villahermosa Villahermosa 02473824.738 km2 022386032,238,603 13&&&&&&&&&&&&&&13.&&&&&013 181912141824-02-07[9]
Tamaulipas4 Tamaulipas Ciudad Victoria Reynosa 08017580.175 km2 032685543,268,554 14&&&&&&&&&&&&&&14.&&&&&014 181912141824-02-07[9]
Tlaxcala Tlaxcala Tlaxcala Vicente Guerrero 0039913.991 km2 011699361,169,936 22&&&&&&&&&&&&&&22.&&&&&022 181912141856-12-09[18]
Veracruz Veracruz de
Ignacio de la Llave 		Xalapa Veracruz 07182071.820 km2 076431947,643,194 07&&&&&&&&&&&&&&&7.&&&&&07 181912141823-12-22[9]
Yucatán3 Yucatán Mérida Mérida 03961239.612 km2 019555771,955,577 08&&&&&&&&&&&&&&&8.&&&&&08 181912141823-12-23[9]
Zacatecas Zacatecas Zacatecas Zacatecas 07553975.539 km2 014906681,490,668 10&&&&&&&&&&&&&&10.&&&&&010 181912141823-12-23[9]

Note:

  1. A devenit parte a federației cu numele de Coahuila y Texas.
  2. A devenit parte a federației cu numele de Estado de Occidente de asemenea cunoscută și cu numele de Sonora y Sinaloa.
  3. A devenit parte a federației cu numele de República Federada de Yucatán[19] și a fost formată din statele Yucatan, Campeche și Quintana Roo. A devenit independent în 1841 constituind cea de a doua Republică a Yucatánului și arevenit în cadrul federației în 1848.
  4. Statele Nuevo León, Tamaulipas și Coahuila au devenit independente de facto în 1840 pentru a forma República del Río Grande; acestea nu si-au consolidat independența deoarece forțele pro-independență au fost învinse de cele pentru unitate.[20]
  5. Statul Tabasco și-a declarat independeța față de Mexic de două ori, prima dată la 13 februarie 1841, reintrând în federație la 2 decembrie 1842 și a doua oară în 9 noiembrie 1846 de această dată revenind la 8 decembrie.
  6. Include și Insulele Revillagigedo, ce sunt administrate la nivel federal.

Note

  1. ^ „Federal Constitution of the United Mexican States” (PDF). Supreme Court of Mexico. p. 113. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ a b Censo 2010
  3. ^ „Conmemora la Secretaría de Cultura el 185 Aniversario del Decreto de Creación del Distrito Federal”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „INEGI”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Calendario de Eventos Cívicos - Febrero”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Transformación Política de Territorio Norte de la Baja California a Estado 29”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Secretaria de Educación Publica”. 
  8. ^ „Secretaria de Educación Publica”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s „Las Diputaciones Provinciales” (PDF) (în Spanish). p. 15. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  10. ^ „Portal Ciudadano de Baja California”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Universidad de Colima”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Erección del Estado de Guerrero”. 
  13. ^ „Congreso del Estado Libre y Soberano de Hidalgo”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Enciclopedia de los Municipios de México”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Gobierno del Estado de Tlaxcala”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Gobierno del Estado de Quintana Roo”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „500 años de México en documentos”. 
  18. ^ „Portal Gobierno del Estado de Tlaxcala”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „La historia de la República de Yucatán”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „República de Río Grande, el País que no pudo ser” (în Spanish). Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)


v • d • m
Statele federale ale Mexicului
Statele Mexicului

Aguascalientes · Baja California · Baja California Sur · Campeche · Chiapas · Chihuahua · Coahuila · Colima ·
 · Durango · Guanajuato · Guerrero · Hidalgo · Jalisco · México · Michoacán · Morelos · Nayarit · Nuevo León ·

Oaxaca · Puebla · Querétaro · Quintana Roo · San Luis Potosí · Sinaloa · Sonora · Tabasco · Tamaulipas  · Tlaxcala ·
 · Veracruz · Yucatán · Zacatecas
 Drapelul Mexicului

Ciudad de México (district federal)
v • d • m
Mexic — Mexicani — Limba spaniolă
Drapelul Mexicului
Apărare · Așezări · Capitala · Climă · Conducători · Cultură · Demografie · Drapel · Economie ·
 · Educație · Faună · Floră · Geografie · Hidrografie · Istorie · Orașe · Politică · Sănătate · Sport · Stemă · Subdiviziuni · Turism

Atlas · Cioturi · Formate · Imagini · Portal
v • d • m
Mesoamerica — Limba mam, limba nahuatl
Azteci · Kaqchikel · Ko'woj · Itza · Maiași · Mami · Mexica · Mixteci · Nahua · Olmeci · Pipili · Poqomani · Tarascani · Tolteci · Totonaci · Quiche · Zapoteci
 Mesoamerica
Arhitectură · Așezări · Climă · Faună · Floră · Geografie · Hidrografie · Istorie · Orașe · Sisteme de scriere
Cioturi · Formate · Imagini · Portal