Funcție algebrică de gradul întâi

Funcția de gradul întâi este o funcție algebrică elementară, exprimată printr-o expresie algebrică binom de gradul întâi.

Noțiuni introductive

Definiție

Fie o funcție f : , f ( x ) = a x + b , a , b {\displaystyle f:\Re \;\rightarrow \;\Re \;,f(x)=ax+b,a,b\in \Re \;} , aceasta se numește funcție afină. Dacă a 0 , {\displaystyle a\neq \;0,} atunci   f {\displaystyle \ f} se numește funcție de gradul întâi de coeficienți   a , b {\displaystyle \ a,b} . Dacă a 0 , b = 0 {\displaystyle a\neq \;0,b=0} atunci   f {\displaystyle \ f} se numește funcție liniară   ( f ( x ) = a x ) {\displaystyle \ (f(x)=ax)} . Dacă   a = 0 {\displaystyle \ a=0} atunci   f {\displaystyle \ f} se numește funcție constantă   ( f ( x ) = b ) . {\displaystyle \ (f(x)=b).}

Pentru funcția de gradul întâi,   a x {\displaystyle \ ax} se numește termenul de gradul întâi , iar   b {\displaystyle \ b} , termenul liber al funcției. O ecuație de forma   a x + b = 0 {\displaystyle \ ax+b=0} se numește ecuația atașată funcției   f . {\displaystyle \ f.}

Observații

  1. Funcția f : , f ( x ) = a x + b , a 0 {\displaystyle f:\Re \;\rightarrow \;\Re \;,f(x)=ax+b,a\neq \;0} se numește funcția de gradul întâi deoarece este funcția asociată polinomului de gradul întâi cu coeficienți reali   a x + b {\displaystyle \ ax+b} .
  2. Funcția de gradul întâi este bine determinată dacă se cunosc coeficienții a , b {\displaystyle a,b\in \Re \;} .

Exemple

  1. Funcția f : , f ( x ) = 3 x + 5 {\displaystyle f:\Re \;\rightarrow \;\Re \;,f(x)=-3x+{\sqrt {5}}} este funcție de gradul întâi cu coeficienții a = 3 , b = 5 {\displaystyle a=-3,b={\sqrt {5}}} .
  2. Funcția f : , f ( x ) = 4 x {\displaystyle f:\Re \;\rightarrow \;\Re \;,f(x)=4x} este funcție liniară cu   a = 4 , {\displaystyle \ a=4,}   b = 0 {\displaystyle \ b=0} .
  3. Funcția f : , f ( x ) = 3 {\displaystyle f:\Re \;\rightarrow \;\Re \;,f(x)=3} este funcție constantă când   a = 0 , {\displaystyle \ a=0,}   b = 3 {\displaystyle \ b=3} .

Monotonia funcției de gradul întâi

Relativ la monotonia acestei funcții are loc următoarea teoremă:

Teoremă

Funcția de gradul întâi f : , f ( x ) = a x + b , a 0 {\displaystyle f:\Re \;\rightarrow \;\Re \;,f(x)=ax+b,a\neq \;0} este:

1. strict crescătoare dacă a > 0 , {\displaystyle a>\;0,} iar tabelul de variație a funcției este:
x {\displaystyle x} + {\displaystyle -\infty \qquad \quad +\infty }
f ( x ) {\displaystyle f(x)} + {\displaystyle -\infty \nearrow \;\nearrow \;+\infty }
2. strict descrescătoare dacă a < 0 , {\displaystyle a<\;0,} iar tabelul de variație a funcției este:
x {\displaystyle x} + {\displaystyle -\infty \qquad \quad +\infty }
f ( x ) {\displaystyle f(x)} + {\displaystyle -\infty \searrow \;\searrow \;+\infty }

Demonstrație

Pentru a proba monotonia funcției se va utiliza rata creșterii (descreșterii) lui f {\displaystyle f} , R ( x 1 , x 2 ) = f ( x 2 ) f ( x 1 ) x 2 x 1 = a x 2 + b ( a x 1 + b ) x 2 x 1 = a ( x 2 x 1 ) x 2 x 1 = a {\displaystyle R(x_{1},x_{2})={\frac {f(x_{2})-f(x_{1})}{x_{2}-x_{1}}}={\frac {ax_{2}+b-(ax_{1}+b)}{x_{2}-x_{1}}}={\frac {a(x_{2}-x_{1})}{x_{2}-x_{1}}}=a} pentru x 1 x 2 {\displaystyle x_{1}\neq \;x_{2}} . Dacă a > 0 {\displaystyle a>\;0} atunci   f {\displaystyle \ f} este strict crescătoare, iar dacă a < 0 , {\displaystyle a<\;0,} , atunci   f {\displaystyle \ f} este strict descrescătoare.

Observații

  1. Semnul lui   a {\displaystyle \ a} precizează monotonia funcției de gradul întâi.
  2. Ecuația   y = a x + b {\displaystyle \ y=ax+b} reprezintă o dreaptă de pantă a 0 {\displaystyle a\neq \;0} (o dreaptă oblică neparalelă cu axa   O x {\displaystyle \ Ox} sau cu axa   O y {\displaystyle \ Oy} ).

Bibliografie

  1. "Matematica TC+CD" - manual de clasa a IX-a, I.V.Maftei, A.V.Mihai, M.A. Nicolescu, C.P. Nicolescu - Ed. UNIVERSAL PAN, Ed. NEDION, București, 2004
  2. "Matematica TC+CD" - manual de clasa a IX-a, M. Ganga, Ed. MATHPRESS, Ploiești, 2008


v  d  m
Polinoame și funcții polinomiale
După grad
După proprietăți
cu o variabilă · de două variabile · de mai multe variabile · Monom · Binom · Trinom · aditiv · ireductibil · liber de pătrate · omogen (cvasiomogen)  · separabil
Metode și algoritmi
Factorizare · Cel mai mare divizor comun · Împărțire · Schema Horner · Rezultant · Discriminant · Bază Gröbner